Vremuri`faine
  Noi Doi
 
                 NOI DOI

     Noi doi, numai noi
     Si aceasta padure inalta
     Si ochii tai mari si adanci
     Deschisi ca o poarta
     Si mainile tale intinse spre mine
     In ele tii flacara unita a doua destine...
     Ma cuprinzi toata...
     In palmele tale de jar...
     Cat as vrea sa plang iar
     Auzi inima cum imi zvacneste?
     Singuratica in pieptul meu de hazald?
     Sunt ...inima muntelui calda
     Din care porneste lava spre piscul inalt!
     Ma invalui in lava fierbinte a inimii mele,
     Incep sa m-adun si pasesc sfioasa...
     Pe zacaminte erupte...
     Ca si cum numai eu mai pot sa traiesc,
     Ca si cum numai sufletul meu ar sti sa mai lupte!
     Mi-am intins piciorul, in undele reci
     Apa curgea amestecata cu pasari de munte
     S-au oprit mai apoi, la rascrucea unei taceri,
     Facand intre noi si padure o punte.
     As vrea...sa te vad zburdand ne-ncetat,
     In cosmosul larg dintre munte si cer
     Cu aripi mari....de stejar,
     Unind pamantul si soarele, in zborul bizar..
     Ma misc....fara voie ca un seism
     Caprele negre se intorc de aiurea..
     Vulturii mari, ciugulesc cate-o stea de pe cer
     Spre mine alearga razand in vestire padurea!
     Noi doi....numai noi...
     Adomiti, singuri.....doi!
     Numai flacara destinului poate sa-ndure
     Cand pleoapele cad odata cu seara,
     Peste ochii tai limpezi de cer
     Peste ochii mei verzi de padure...
     NOI DOI......NUMAI NOI !
                    
                             by Anadevis(`Kendra)

 
 
  Today, there have been 30 visitors (91 hits) on this page! Copyright @ Vremuri`faine 2008  
 
This website was created for free with Own-Free-Website.com. Would you also like to have your own website?
Sign up for free